Modernizare străzi
Locuințe
Sesizări si propuneri

Acte necesare
               Stare civilă, situaţia juridică ce subsumează complexul de drepturi şi obligaţii prin care se exprimă atributele şi calităţile dobândite de persoana fizică în cadrul raporturilor sale de familie, ca o consecinţă a apartenenţei sale la o anumită comunitate familială. în limbajul juridic, s.c. a persoanei este sinonimă cu statutul civil al persoanei, dar legislaţia în vigoare utilizează cu prioritate expresia „stare civilă”. S.c. cuprinde, în conţinutul ei, seria de calităţi personale prin care se individualizează persoana fizică în familie şi societate. De regulă, asemenea calităţi se analizează ca unităţi de contrarii, ca de exemplu: căsătorit – necăsătorit; din căsătorie – din afara căsătoriei; căsătorit -divorţat; căsătorită – văduvă; cu filiaţia stabilită – cu filiaţia nestabilită; în grad de rudenie – fără grad de rudenie etc. De precizat că în conţinutul s.c. se cuprind numai calităţi civile sau calităţi decurgând din raporturile de familie; rămân exterioare acestui conţinut calităţile de altă natură, cum ar fi: calitatea de cetăţean, cea de contravenient, de infractor, de recidivist, de persoană încadrată în muncă, de funcţionar etc. Sfera conţinutului s.c. nu coincide cu aceea a conţinutului înregistrărilor de s.c., acesta din urmă nu priveşte în exclusivitate s.c., ci şi alte elemente de identificare a persoanei fizice, precum numele şi domiciliul. Sexul (feminin sau masculin) face parte din elementele conţinutului s.c., deoarece el prezintă importanţă, sub acest aspect, în materia căsătoriei, a filiaţiei, precum şi în alte domenii de raporturi sociale ce sunt reglementate de norme juridice aparţinând altor ramuri decât dreptului civil. Locul naşterii nu se include în elementele conţinutului s.c., el prezintă interes numai sub aspectul dobândirii cetăţeniei şi din punctul de vedere al evidenţei populaţiei, dar împrejurarea nu poate fi invocată ca argument pentru teza apartenenţei lui la s.c., deoarece nici cetăţenia şi nici evidenţa populaţiei nu aparţin acesteia din urmă. Nici grupa sangvină nu poate fi inclusă printre elementele conţinutului s.c., deoarece interesul pe care ea îl prezintă în materie de căsătorie este, în principal, de ordin medical, iar nu juridic. Situaţia se prezintă în termeni similari şi cu referire la stabilirea filiaţiei: aici grupa sangvină poate constitui un mijloc de probă pentru excluderea filiaţiei faţă de tată, dar nu neapărat şi pentru dovada acelei filiaţii. S.c. se află în corelaţie cu alte concepte juridice, de exemplu numele, domiciliul, cetăţenia, capacitatea civilă, dar îşi păstrează o individualitate proprie în raport cu fiecare dintre acestea. Corelaţia între s.c., nume şi domiciliu poate fi sugestiv exprimată prin formula: s.c. stabileşte identitatea juridică a persoanei, numele permite să o recunoaştem şi să o desemnăm, iar domiciliul ne indică locul unde ea poate fi găsită. Legătura inseparabilă dintre s.c. şi capacitatea civilă se concretizează, printre altele, în aceea că unele îngrădiri ale capacităţii subiectivale presupun cu necesitate o anumită stare civilă. Tot astfel, capacitatea de exerciţiu este afectată în unele situaţii de starea civilă a persoanei; menţionăm în acest sens că, prin efectul căsătoriei, femeia de 15 sau 16 ani devine majoră, dobândind capacitate de exerciţiu deplină. S.c. se află într-o oarecare corelaţie şi cu cetăţenia, în sensul că unele acte de stare civilă sunt susceptibile să înrâurească cetăţenia. S.c. prezintă următoarele caractere juridice: a) indivizibilitate; b) indisponibilitate; c) imprescriptibilitate; d) caracterul strict personal; e) universalitate; f) legalitate [v. şi proba stării civile].